Aniversăm astăzi o mare victorie obținută în urmă cu 81 de ani: eliberarea deplină a țării de sub ocupația hitleristă. Armata Română reușea, astfel, o performanță militară extraordinară și începea, totodată, un parcurs greu, dar plin de succese militare până la finele celui de-al Doilea Război Mondial, aducând libertatea pentru alte sute de mii de oameni din Ungaria și Cehoslovacia. ![]()
Principala victorie din această campanie –
Bătălia de la Carei – merita pe deplin să devină Ziua Armatei Române. Ostașii români au dovedit atunci nu doar abilități specifice, disciplină militară și spirit camaraderesc, ci și un patriotism real, probat cu sacrificii, cu pierderi de vieți omenești și cu multă suferință.
La peste opt decenii de atunci, Armata rămâne în topul încrederii românilor în instituțiile statului. Și este o clasare mai mult decât corectă: militarii români au dovedit în multiple situații – de luptă sau de exerciții – profesionalism, inteligență și disponibilitatea spre colaborare cu forțele aliate. Iar faptul că la acest moment suntem doar spectatori – și nu părtași! – ai conflictului ce se desfășoară la granița de Est se datorează performanțelor Armatei Române: o structură modernă, eficientă și bine integrată în cea mai mare alianță militară de pe glob. Pentru că, din păcate, istoria se repetă: România este – pentru a nu știu câta oară –
bastionul de apărare al întregii civilizații europene în fața unor forțe barbare și revanșarde.
Eu am încredere în Armata Română! Am încredere că românii au o structură care să-i apere și care să descurajeze orice invadator. Am încredere că lucrurile vor merge în direcția corectă și că binele va învinge până la urmă. Și am încredere că în manualele de istorie ale nepoților și strănepoților noștri, Bătălia de la Carei din 25 octombrie 1944 va rămâne în continuare cea mai importantă victorie militară românească din epoca modernă!
La mulți ani Armatei Române!











