Ziua mondială a vieții sălbatice, care anul acesta este dedicată plantelor medicinale și aromatice, a fost marcată, marți, de o organizație nonguvernamentală din județul Vâlcea, Asociația Comunitară Beica-Mădulari, a dezvoltat un sistem complex de conservare a unor specii aflate pe cale de dispariție.
La acest eveniment, înregistrat și pe pagina oficială a World Wildlife Day (ONU), au participat câteva zeci de persoane, de la reprezentanți ai unor instituții publice județene și până la elevi și antreprenori locali, cu acest prilej fiind lansat și un document – Carta de la Beica – ce cuprinde principiile după care s-a lucrat la acest program, dezvoltat în comuna Mădulari împreună cu mai mulți parteneri, între care Direcția Agricolă Județeană, Universitatea de Științele Vieții din Timișoara și Facultatea de Farmacie din Craiova.
Foto: (c) RAMONA DINCĂ/AGERPRES
‘În cartă am încercat să punctăm tot ceea ce am făcut noi, toată practica noastră de un an de zile, în care am aclimatizat două specii de plante noi – ashwagandha și damiana – și am conservat și am încercat să plantăm în cultură specii sălbatice din zona Carpaților. Carta este împărțită în opt piloni verticali și am integrat și un pilon orizontal, cel al inteligenței artificiale, care ne validează toate studiile. Am făcut diferite experimente. Pe înțelesul tuturor, am inoculat, de exemplu, lână virgină de oaie la rădăcina plantelor, am stropit cu miere, o nouă metodă, pentru a îndepărta dăunătorii și încercăm să facem totul organic’, a precizat, pentru AGERPRES, reprezentanta Asociației Comunitare Beica-Mădulari, Andreea Birchi, care este farmacist specialist.
Practic ceea ce s-a experimentat timp de un an la Mădulari este un lanț operațional complet, începând de la colectarea semințelor sălbatice și cultivarea lor și până la conservarea plantelor mature prin metoda ‘Sarcofag’ și apoi bioconversia lor enzimatică naturală, respectiv producerea în mod ecologic de tincturi, creme, uleiuri și alte produse farmaceutice.
‘Toată activitatea noastră este până la urmă de conservare a ecosistemelor naturale, de conservare a speciilor pe cale de dispariție, de conservare a varietății alelopatice a fiecărei specii. Noi nu am încercat să facem planta să crească. Noi am încercat să construim un sistem antropic care să reproducă sistemul ecologic natural al fiecărei specii, astfel încât să își poată manifesta fenotipic tot bagajul genotipic pe care îl are. Am încercat să întreținem și chiar să stimulăm microbiomul plantei, astfel încât ea să lupte singură cu factorii biotici și abiotici de cultură și putem să spunem că rezultatele sunt extraordinare’, a adăugat și reprezentantul Direcției Agricole Vâlcea, inginerul horticol Bogdan Neacșu.
Foto: (c) RAMONA DINCĂ/AGERPRES
În studiu s-au aflat 14 specii de plante medicinale, pe lângă cele două alogene – ashwagandha sau ginsengul indian și damiana, care este originară din America Centrală – fiind și 12 specii de plante medicinale indigene, cum ar fi brusturele, năprasnicul, obligeana sau tătăneasa, cunoscute și folosite din bătrâni pentru proprietățile lor tămăduitoare. Acestea au fost cultivate atât în spații protejate, cât și în câmp deschis pentru a putea observa și compara modul în care se dezvoltă.
Ziua mondială a vieții sălbatice este marcată anual la data de 3 martie, pentru a celebra animalele și plantele sălbatice prin recunoașterea rolurilor și contribuțiilor unice aduse de acestea oamenilor și întregii planete. Ediția din acest an este prima în istoria de peste 50 de ani a CITES (Convenția privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție) dedicată special plantelor medicinale și aromatice, categorie biologică cu orientare pentru sănătatea umană, în contextul în care, conform Organizației Națiunilor Unite (ONU), între 70 și 95% din populația țărilor în curs de dezvoltare se bazează pe medicina tradițională pentru îngrijirea primară a sănătății, iar aproximativ 9% dintre speciile de plante utilizate în scopuri medicinale sunt amenințate cu dispariția. AGERPRES /